Vitamina C în tratamentul cancerului

În materialul de astăzi vom discuta despre vitamina C, care este utilitatea ei, de câtă avem nevoie, adică doza, dacă are vreo legătură cu prevenția cancerului, dacă pacienții care au deja cancer, sunt deja în timpul tratamentului oncologic pot să suplimenteze vitamina C sau nu și până la final o să abordăm și întrebarea cea mai interesantă – dacă suplimentarea cu vitamina C poate să contribuie la vindecarea cancerului.

Caracteristici generale

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este o vitamină solubilă în apă, prezentă în mod natural în unele alimente și disponibilă ca supliment alimentar. Oamenii, spre deosebire de multe alte animale, nu sunt capabili să sintetizeze vitamina C în mod endogen, prin urmare este esențial ca aceasta să se regăsesască în ceea ce mâncăm.

Vitamina C are multe roluri fiind implicată în producţia de hormoni suprarenalieni, în metabolismul colagenului, al acidului folic, al anumitor neurotransmiţători şi al tirozinei. De asemenea, joacă un rol important în metabolismul lipidelor, vitaminelor, este un puternic agent antioxidant (activează detoxifierea enzimatică în ficat, neutralizează radicalii liberi şi nitrozaminele cancerigene, asigură conservarea şi restabilirea potenţialului antioxidant al vitaminei E) şi facilitează absorbţia fierului la nivelul tubului digestiv. Și cu siguranță, vitamina C pare să aibă și multe alte roluri care încă nu sunt foarte clare.

Doza zilnică de vitamina C

Necesarul de vitamina C diferă în funcție de perioada vieții, de la copilărie la vârsta adultă, sarcină sau alăptare, dar, în continuare, ne vom concentra doar asupra necesarului persoanei adulte, excluzând perioada de sarcină/alăptare.  

Prin urmare, necesarul pentru un bărbat adult este în jur de 90 mg/zi și al unei femei este în jur de 75 mg/zi. Persoanele fumătoare au o nevoie crescută de vitamina C, în jur de 120 mg/zi, însă dacă scopul tău este de a-ți optimiza starea de sănătate, clar este mai util este să încerci să abandonezi fumatul, decât să suplimentezi cu vitamin C.

Surse de vitamina C și absorbția ei

Vitamina C este prezentă în numeroase alimente, cum ar fi: ardeiul gras roșu și verde, portocalele, grepfrutul, kiwi, broccoli, căpșunile, varza de bruxelles, sucul de roșii, pepenele galben, varza, conopida, cartoful. Cred că putem găsi pentru fiecare ceva care să ne fie pe plac și care să ne aducă benefica vitamină C în dieta noastră zilnică.

Absorbția vitaminei C are loc la nivelul intestinului subțire, în special în jejunul proximal, iar absorbția este dependentă de doză. Înseamnă că absorbția de vitamină C scade pe măsură ce doza crește peste necesarul zilnic. Acest lucru s-ar traduce astfel: cu cât mănânc mai multă decât îmi trebuie, cu atât absorb mai puțin.

Atât vitamina C din alimente, cât și cea din suplimente, asigură concentrații tisulare și plasmatice pe care organismul le controlează strict. Aproximativ 70%–90% din vitamina C este absorbită dacă luăm doze moderate de 30–180 mg/zi. Cu toate acestea, la doze mai mari de 1 g/zi, adică 1000 mg/zi, absorbția scade la mai puțin de 50% și acidul ascorbic nemetabolizat este excretat prin urină.

Prin urmare, doze mari de suplimente cu vitamina C luate pe gură nu au sens. Însă toate suplimentele de vitamina C de la farmacii au doze de 1000 mg, deci putem spune că de fiecare dată când luăm astfel de suplimente, de fapt eliminăm o parte prin urină.

Vitamina C se poate absorbi și prin piele, motiv pentru care o putem găsi în tot felul de produse cosmetice, în speranța că va ajuta producția de colagen și ne va păstra aspectul tânăr.

Deficitul de vitamină C

Boala principală cauzată de lipsa de vitamină C este scorbutul. Această boală, în ziua de azi, la noi, este foarte rară.

Totuși, unele persoane pot fi la risc de deficit de vitamină C. Un nivel scăzut de vitamină C a fost observat în rândul fumătorilor, persoanelor vârstnice și persoanelor care abuzează de alcool sau droguri. Oamenii cu tulburări de absorbție, unii pacienți cu diabet zaharat și cu unele tipuri de cancer sunt expuși riscului de deficit, din cauza turnover-ului mai mare (turnover-ul este procesul continuu de pierdere și înlocuire a unui element). Pacienții în stare critică, care sunt la terapie intensivă, de asemenea, frecvent prezintă un status suboptimal al vitaminei C.

Care este doza limită peste care vitamina C începe să dea efecte toxice?

Doza limită recomandată a nu fi depășită este de 2 g/zi. Cel mai frecvent simptom care apare la supradoze de vitamină C este diareea osmotică. Alte posibile probleme care pot să apară includ:  nefrolitiaza (pietre la rinichi), mai ales la persoanele care au deja un istoric cu astfel de probleme și toxicitate dată de absorbția prea mare de fier, la persoanele care au o tulburare a metabolismului fierului.

Legatura dintre vitamina C și cancer

Studiile epidemiologice oferă dovezi că aportul crescut de fructe și legume bogate în vitamina C se asociază cu un risc scăzut de apariție a unor cancere. Asocierea dintre vitamina C și efectul protector împotriva cancerului este în general mai puternică în cazul cancerelor de la nivelul cavității bucale (inclusiv faringe), esofagului, stomacului, plămânului, sânului, colonului și rectului.

Vitamina C poate limita formarea de substanțe cancerigene, cum ar fi nitrozaminele, modulează răspunsul imun, are un efect antioxidant, ceea ce explică capacitatea ei de diminuare a daunelor oxidative care, în timp, pot contribui la apariția cancerului.

Deci, din punct de vedere mecanistic, avem multe motive să credem că o alimentație bogată în vitamina C contribuie la prevenția diferitelor tipuri de cancer.

Cu toate acestea, studiile în care s-a oferit vitamina C sub formă de supliment persoanelor sănătoase, și care au fost ținute sub observație mai mulți ani, au avut rezultate nu foarte convingătoare în ceea ce privește prevenția apariției cancerului. Prin urmare, e o idee foarte bună să consumăm alimente bogate în vitamina C, dar nu are sens să suplimentăm pe termen lung, dacă nu avem un deficit.

Este utilă suplimentarea cu vitamina C în cazul persoanelor care deja au cancer?

În primul rând, să stabilim clar când NU este cazul să luați suplimente cu vitamina C.

Suplimentarea cu vitamina C este contraindicată pe toată perioada de radioterapie, pentru că scade eficiența acesteia. Dacă faceți tratament cu chimioterapie și vreți să suplimentați cu vitamina C, discutați cu medicul vostru sau cu un farmacist specializat în medicația oncologică, deoarece există unele substanțe chimioterapice pe care ar fi bine să nu le combinați cu antioxidanți în doze mari.

Ar trebui să adăugăm vitamina C la tratamentul oncologic?

În ceea ce privește adăugarea de vitamină C, pe cale orală, la tratamentul oncologic, au fost realizate mai multe studii și rezultatul lor a fost negativ. Deci, administrarea de doze mari pe cale orală, nu este de ajutor.

Unele efecte antitumorale au fost însă documentate, în cazul vitaminei C administrate intravenos în doce mari, fiind folosită ca adjuvant la alte tratamente pentru cancer, adică utilizată cu scopul de a ajuta în alte tratamente oncologice.

Concentrațiile de această magnitudine sunt selectiv citotoxice pentru celulele tumorale in vitro (in vitro înseamnă „în laborator”), adică nu s-a stabilit dacă acest lucru chiar se întâmplă direct la nivelul organismului. O concentrație mare de vitamina C poate acționa ca un pro-oxidant și poate genera peroxid de hidrogen care are toxicitate selectivă față de celulele canceroase.

Pe baza acestor constatări și a câtorva studii de caz la pacienții cu cancer avansat, care au avut timpi de supraviețuire remarcabil de lungi după administrarea de doze mari de vitamina C intravenos, unii cercetători susțin reevaluarea utilizării vitaminei C intravenos, în doze mari, ca medicament pentru tratarea cancerului.

Din păcate, în puținele studii care s-au făcut, cum ar fi acesta din 2022 – A Randomized, Open-Label, Multicenter, Phase 3 Study of High-Dose Vitamin C Plus FOLFOX ± Bevacizumab versus FOLFOX ± Bevacizumab in Unresectable Untreated Metastatic Colorectal Cancer (VITALITY Study) – nu s-a observat nicio îmbunătățire în supraviețuire la pacienții care au primit vitamina C intravenos, pe lângă tratamentul de bază.

Dar, în rândul pacienților din studiu, unii aveau o mutație numită mutate k-Ras, iar aceștia au părut să răspundă mai bine la asocierea tratamentului cu vitamina C, față de cei fără mutație.

În plus, cercetătorii care se ocupă de studiul acțiunii vitaminei C asupra celulelor tumorale au observat că concentrația de vitamină C de la nivelul celulelor tumorale variază foarte mult și se prea poate ca această variație să fie motivul pentru care unii pacienți par a avea răspuns foarte bun, în vreme ce alții nu prezintă niciun răspuns.

Având în vedere studiile cu număr destul de mic de participanti și rezultatele mixte din studii, în acest moment, nu avem informații cu privire la nivelul plasmatic real de vitamina C  care ar putea produce micșorarea unei tumori. În plus, nu avem nici  informații reproductibile care să ne arate doza clinică necesară care ar trebui administrată pentru a obține niveluri plasmatice de vitamină C care sa aibă efect terapeutic.

Concluzii

Adevărul este că încă nu știm dacă vitamina C are vreo activitate antitumorală semnificativă clinic. Nici nu știm ce tipuri histologice de cancer ar putea fi susceptibile la acest agent, fiind puțin plauzibil să fie toate. În cele din urmă, nu știm care ar fi doza recomandată de vitamina C, sau dacă măcar există într-adevăr o astfel de doză, care poate produce un răspuns antitumoral.

Deci dacă persoane care se prezintă ca terapeuți vor să vă vândă serviciul de administrare de vitamina C intravenos ca tratament împotriva cancerului, să fie clar că nici aceștia nu au de unde să știe dacă vă folosește la ceva și ce doză să aleagă. Menționez acest aspect, astfel încât să puteți alege ce vreți să faceți, în mod informat.