Vitamina C și cancerul: beneficii, riscuri și ce trebuie să știi dacă ești pacient oncologic
În articol vom discuta despre un subiect foarte des întâlnit în conversațiile despre nutriție și cancer: vitamina C. Vom vedea care este rolul ei în organism, ce doze sunt recomandate, dacă are vreun efect în prevenirea cancerului și dacă este indicată suplimentarea în timpul tratamentului oncologic. Iar spre final vom răspunde unei întrebări frecvente: poate vitamina C să ajute la vindecarea cancerului?
Ce este vitamina C și ce rol are în organism?
Vitamina C, cunoscută și ca acid ascorbic, este o vitamină hidrosolubilă, adică se dizolvă în apă și nu este stocată în corp, motiv pentru care trebuie consumată zilnic. Oamenii nu o pot produce singuri, așa că este esențial să o obținem din alimentație.
Această vitamină are multiple funcții:
susține producția hormonilor suprarenalieni;
ajută la sinteza colagenului, a acidului folic, a neurotransmițătorilor și a tirozinei;
contribuie la metabolismul grăsimilor și vitaminelor;
este un antioxidant puternic: neutralizează radicalii liberi, protejează vitamina E, și ajută la detoxifierea ficatului;
îmbunătățește absorbția fierului din alimente.
Mai mult, este posibil ca vitamina C să aibă și alte roluri importante, pe care știința încă le investighează.
De câtă vitamina C avem nevoie zilnic?
Necesarul zilnic de vitamina C variază în funcție de vârstă și de starea fiziologică, dar pentru un adult sănătos:
bărbați: 90 mg/zi;
femei: 75 mg/zi.
Fumătorii au un necesar crescut, de aproximativ 120 mg/zi. Totuși, cel mai eficient mod de a avea un status optim de vitamina C este renunțarea la fumat, nu suplimentarea cu doză mare.
Surse de vitamina C și absorbția ei
Vitamina C se găsește din abundență în fructe și legume. Iată câteva exemple excelente:
ardei gras (roșu și verde),
portocale, grepfrut, kiwi, căpșuni,
broccoli, conopidă, varză, varză de Bruxelles,
cartofi, suc de roșii, pepene galben.
Este ușor să incluzi vitamina C în dietă, chiar și dacă ai preferințe alimentare specifice.
Cum se absoarbe vitamina C?
Absorbția vitaminei C are loc la nivelul intestinului subțire, în special în jejunul proximal, iar absorbția este dependentă de doză. Înseamnă că absorbția de vitamină C scade pe măsură ce doza crește peste necesarul zilnic. Acest lucru s-ar traduce astfel: cu cât mănânc mai multă decât îmi trebuie, cu atât absorb mai puțin.
Atât vitamina C din alimente, cât și cea din suplimente, asigură concentrații tisulare și plasmatice pe care organismul le controlează strict. Aproximativ 70%–90% din vitamina C este absorbită dacă luăm doze moderate de 30–180 mg/zi. Cu toate acestea, la doze mai mari de 1 g/zi, adică 1000 mg/zi, absorbția scade la mai puțin de 50% și acidul ascorbic nemetabolizat este excretat prin urină.
Prin urmare, doze mari de suplimente cu vitamina C luate pe gură nu au sens. Însă toate suplimentele de vitamina C de la farmacii au doze de 1000 mg, deci putem spune că de fiecare dată când luăm astfel de suplimente, de fapt eliminăm o parte prin urină.
Vitamina C se poate absorbi și prin piele, motiv pentru care o putem găsi în tot felul de produse cosmetice, în speranța că va ajuta producția de colagen și ne va păstra aspectul tânăr.
Deficitul de vitamină C
Boala principală cauzată de lipsa de vitamină C este scorbutul. Această boală, în ziua de azi, la noi, este foarte rară.
Totuși, unele persoane pot fi la risc de deficit de vitamină C. Un nivel scăzut de vitamină C a fost observat în rândul fumătorilor, persoanelor vârstnice și persoanelor care abuzează de alcool sau droguri. Oamenii cu tulburări de absorbție, unii pacienți cu diabet zaharat și cu unele tipuri de cancer sunt expuși riscului de deficit, din cauza turnover-ului mai mare (turnover-ul este procesul continuu de pierdere și înlocuire a unui element). Pacienții în stare critică, care sunt la terapie intensivă, de asemenea, frecvent prezintă un status suboptimal al vitaminei C.
Câtă vitamina C este prea mult?
Limita maximă recomandată este de 2 g/zi (2000 mg). Dozele peste această limită pot provoca:
diaree osmotică,
pietre la rinichi (în special la cei cu istoric de nefrolitiază),
absorbție crescută de fier (periculoasă pentru cei cu tulburări de metabolism al fierului).
Vitamina C previne cancerul?
Studiile epidemiologice oferă dovezi că aportul crescut de fructe și legume bogate în vitamina C se asociază cu un risc scăzut de apariție a unor cancere. Asocierea dintre vitamina C și efectul protector împotriva cancerului este în general mai puternică în cazul cancerelor de la nivelul cavității bucale (inclusiv faringe), esofagului, stomacului, plămânului, sânului, colonului și rectului.
Vitamina C poate limita formarea de substanțe cancerigene, cum ar fi nitrozaminele, modulează răspunsul imun, are un efect antioxidant, ceea ce explică capacitatea ei de diminuare a daunelor oxidative care, în timp, pot contribui la apariția cancerului.
Deci, din punct de vedere mecanistic, avem multe motive să credem că o alimentație bogată în vitamina C contribuie la prevenția diferitelor tipuri de cancer.
Cu toate acestea, studiile în care s-a oferit vitamina C sub formă de supliment persoanelor sănătoase, și care au fost ținute sub observație mai mulți ani, au avut rezultate nu foarte convingătoare în ceea ce privește prevenția apariției cancerului. Prin urmare, e o idee foarte bună să consumăm alimente bogate în vitamina C, dar nu are sens să suplimentăm pe termen lung, dacă nu avem un deficit.
Este indicată vitamina C la pacienții cu cancer?
Când NU este recomandată:
în timpul radioterapiei, deoarece poate reduce eficiența tratamentului;
în timpul chimioterapiei, doar cu acordul medicului sau farmacistului oncologic, deoarece pot exista interacțiuni nedorite cu antioxidanții.
Administrarea orală în timpul tratamentului oncologic:
Studiile nu arată beneficii clare pentru suplimentarea orală cu doze mari de vitamina C în timpul tratamentului împotriva cancerului.
Vitamina C intravenoasă ca tratament pentru cancer?
Unele efecte antitumorale au fost însă documentate, în cazul vitaminei C administrate intravenos în doce mari, fiind folosită ca adjuvant la alte tratamente pentru cancer, adică utilizată cu scopul de a ajuta în alte tratamente oncologice.
Concentrațiile de această magnitudine sunt selectiv citotoxice pentru celulele tumorale in vitro (in vitro înseamnă „în laborator”), adică nu s-a stabilit dacă acest lucru chiar se întâmplă direct la nivelul organismului. O concentrație mare de vitamina C poate acționa ca un pro-oxidant și poate genera peroxid de hidrogen care are toxicitate selectivă față de celulele canceroase.
Pe baza acestor constatări și a câtorva studii de caz la pacienții cu cancer avansat, care au avut timpi de supraviețuire remarcabil de lungi după administrarea de doze mari de vitamina C intravenos, unii cercetători susțin reevaluarea utilizării vitaminei C intravenos, în doze mari, ca medicament pentru tratarea cancerului.
Din păcate, în puținele studii care s-au făcut, cum ar fi acesta din 2022 – A Randomized, Open-Label, Multicenter, Phase 3 Study of High-Dose Vitamin C Plus FOLFOX ± Bevacizumab versus FOLFOX ± Bevacizumab in Unresectable Untreated Metastatic Colorectal Cancer (VITALITY Study) – nu s-a observat nicio îmbunătățire în supraviețuire la pacienții care au primit vitamina C intravenos, pe lângă tratamentul de bază.
Dar, în rândul pacienților din studiu, unii aveau o mutație numită mutate k-Ras, iar aceștia au părut să răspundă mai bine la asocierea tratamentului cu vitamina C, față de cei fără mutație.
În plus, cercetătorii care se ocupă de studiul acțiunii vitaminei C asupra celulelor tumorale au observat că concentrația de vitamină C de la nivelul celulelor tumorale variază foarte mult și se prea poate ca această variație să fie motivul pentru care unii pacienți par a avea răspuns foarte bun, în vreme ce alții nu prezintă niciun răspuns.
Având în vedere studiile cu număr destul de mic de participanti și rezultatele mixte din studii, în acest moment, nu avem informații cu privire la nivelul plasmatic real de vitamina C care ar putea produce micșorarea unei tumori. În plus, nu avem nici informații reproductibile care să ne arate doza clinică necesară care ar trebui administrată pentru a obține niveluri plasmatice de vitamină C care sa aibă efect terapeutic.
Concluzie: Merită sau nu vitamina C ca tratament împotriva cancerului?
Până acum, nu există dovezi solide că vitamina C, fie ea administrată oral sau intravenos, vindecă sau tratează cancerul. De asemenea, nu avem un consens privind doza optimă sau care pacienți ar putea beneficia.
Dacă cineva vă propune tratamente cu vitamina C intravenos împotriva cancerului, trebuie să știți că:
nu există standarde clare privind dozajul;
nu știm dacă va funcționa pentru tipul vostru de cancer;
decizia ar trebui să fie informată, nu influențată de promisiuni fără baze științifice.
Deci dacă persoane care se prezintă ca terapeuți vor să vă vândă serviciul de administrare de vitamina C intravenos ca tratament împotriva cancerului, să fie clar că nici aceștia nu au de unde să știe dacă vă folosește la ceva și ce doză să aleagă.
Dacă ai întrebări legate de nutriție în cancer, suplimente sau tratamente alternative, discută întotdeauna cu medicul tău oncolog sau cu un dietetician specializat. Informația corectă înseamnă putere — iar tu meriți să iei decizii informate pentru sănătatea ta.
Dr Irina Mateieș
Bibliografie
National Institutes of Health (NIH) – Office of Dietary Supplements
Vitamin C Fact Sheet for Health Professionals
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminC-HealthProfessionalMikirova N. et al. (2013)
High-dose intravenous vitamin C as a successful treatment of infection and fatigue.
Journal of Orthomolecular Medicine, 28(2).
LinkCarr AC, Cook J. (2018)
Intravenous vitamin C for cancer therapy – Identifying the current gaps in our knowledge.
Frontiers in Physiology, 9, 1182.
https://doi.org/10.3389/fphys.2018.01182VITALITY Study (2022)
High-Dose Vitamin C Plus FOLFOX ± Bevacizumab in Metastatic Colorectal Cancer.
ClinicalTrials.gov Identifier: NCT02969681
https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT02969681World Cancer Research Fund / American Institute for Cancer Research (2018)
Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective.
https://www.wcrf.org/dietandcancer