Soia și cancerul la sân. Pot să mananc soia?
Aproape toate pacientele mele cu cancer mamar mă întreabă dacă pot să mănânce soia. Chiar și colegii mei medici mă întreabă de soia. Clar soia și cancerul mamar pare să fie un subiect complicat. În acest material o să descâlcim un pic povestea și subiectul va deveni mult mai simplu.
Întâi să înțelegem câteva lucruri despre cancerul mamar, ca să putem pricepe de unde toata confuzia aceasta legată de soia. Cancerul mamar poate fi clasificat, printre altele, după prezența anumitor receptori. Prezența receptorilor de estrogen, receptori de progesteron și receptorii HER 2 (HER este prescurtarea din limba engleză de la factorul uman de creștere epidermică).
La ce ne folosește să știm acest lucru? Ne folosește pentru să înțelegem că – dacă tumora are receptori pozitivi pentru estrogen, atunci tumora noastră va crește în prezența acestui hormon. În vreme ce, dacă tumora noastră are receptori pentru estrogen negativi, creșterea tumorii nu va fi afectată de prezența sau absenta estrogenului. Acest lucru este important pentru a stabili tipul de tratament, dar este și informația care ne va fi necesară pentru a înțelege care este posibila problemă cu soia.
Un alt lucru important este să înțelegem ce fel de produse din soia există și dacă toate acestea sunt la fel. În primul rând avem produse din soia integrale și produse ultraprocesate din soia. Ultraprocesarea este un lucru care atunci când apare des în alimentația noastră tinde să fie prost pentru noi, indiferent dacă este vorba de produse din soia sau de alte produse. Prin urmare salamul de soia, de tristă amintire în Romania, cel puțin pentru cei născuți înainte de 1989 poate să rămână liniștit, în continuare, de tristă amintire.
Produsele din soia integrală sunt de 2 feluri – fermentate și nefermentate. Produsele fermentate sunt cele de tipul miso, tempeh și tofu fermentat. Produsele nefermentate – aici intră edamame (sau boabele proaspete de soia), boabele uscate de soia, făina din soia, laptele de soia și tofu nefermentat. Există unele discuții cum că produsele fermentate ar fi mai bune decât cele nefermentate, însă nu avem suficiente motive ca să credem acest lucru și să ne străduim să le mâncăm pe unele în defavoarea celorlalte.
Boabele de soia conțin o cantitate importantă de izoflavone,care sunt un anumit tip de fitoestrogeni. Fitoestrogenii sunt niște micronutrienți care seamănă, din punct de vedere structural, cu estrogenul uman. Bineînțeles, cantitatea de fitoestrogeni din soia depinde de locul în care a crescut planta si de alegerile producătorului atunci când a făcut produsele din soia. Însă, una peste alta, o porție obișnuită de soia, adică 1 cană de lapte de soia , ½ de cană de soia gătită sau ½ de cană de tofu, conține aproximativ 8 gr de proteine și 25 miligrame de izoflavone.
Este important să știm că, pe lângă diferențele care țin de solul în care a crescut planta și metodele de obținere a produselor din soia, metabolizarea și absorbția produselor din soia variază de la persoană la persoană și în funcție de flora intestinală a fiecăruia.
Soia conține proteine de bună calitate și este considerată o bună sursă de proteine de origine vegetală. Pe lângă aceasta are și o grămadă de alți micronutrienți foarte importanți pentru noi. Din aceste motive o putem introduce în alimentația noastră, mai ales dacă urmărim să avem cât mai multe surse bune de alimente bazate pe plante.
Bun și cum rămâne până la urmă cu soia și cancerul mamar?
Punând cap la cap informațiile pe care le-am discutat până acum și anume faptul că anumite tumori mamare cresc în prezența estrogenului și faptul că soia conține anumiți micronutrienți numiți numiti izoflavone, care au o structură suficient de similară cu estrogenul, astfel încât au primit denumirea de fitoestrogeni, și anume estrogeni care sunt găsiți în plante, putem să înțelegem cum a apărut controversa legată de soia și cancerul mamar.
Fitoestrogenii din soia au început să fie studiați de foarte mulți ani. Și așa cum se întâmplă mereu în medicină, au fost studiați întâi pe animale și anume pe șoareci. Faptul că putem să studiem întâi lucruri pe animale este un lucru foarte bun, dar ocazional ajungem să ne dăm seama că totuși soarecii nu sunt oameni.
Unul din cazurile în care s-a dovedit că oamenii nu sunt șoareci, este și cazul modului în care este metabolizată soia la șoareci și la oameni. Și anume, este metabolizată diferit, motiv pentru care studiile pe șoareci s-au dovedit a fi inutile.
Însă chiar dacă s-a văzut că există o diferență clară de metabolizare, modificările apărute la șoareci au fost suficiente pentru a crea o teamă legată de soia și tumorile mamare.
Odată ce a început să fie studiat consumul de soia chiar pe oameni, rezultatele au început să fie mult mai bune, arătând diferite beneficii, inclusiv când vine vorba de prevenția împotriva apariției cancerului de sân.
Studiile făcute pe populațiile asiatice, acolo unde consumul de soia face parte în mod obișnuit din alimentația tuturor oamenilor, s-a observat că femeile care au consumat mai multă soia, mai ales începând din adolescență, aveau un risc de apariție a cancerului mamar mult mai mic.
Societăți importante precum AICR (Institutul American de Cercetare a cancerului), NIH (care este Institutul Național pentru Sănătate din SUA) si NCCN (care este National Comprehensive Cancer Network – una din cele mai importante baze de informații, care este updatată permanent, în ceea ce privește tratamentul cancerului) menționează că un consum între 1 și 3 porții de soia pe zi, reprezintă un consum moderat și care este prudent. Toate aceste societăți menționează că nu există un consens internațional când vine vorba de consumul de soia, dar că toate studiile de până acum înclină balanța în direcția faptului că consumul de soia scade riscul apariției cancerului mamar și scade mortalitatea când vine vorba de tumorile de sân.
Deci consumul de soia sub formă de plante integrale, atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele care au fost diagnosticate cu cancer mamar și cele care s-au tratat de cancer mamar este unul recomandat.
Nu același lucru poate fi spus despre suplimentele din soia. Există pe piață suplimente cu izoflavone în cantități mari sau cu concentrat de proteine din soia. Aceste produse sunt foarte puțin studiate, în ceea ce privește legătura dintre ele și cancerul mamar. Puținele studii care există arată că consumul de suplimente din soia, atât de izoflavone, cât și concentratele proteice, cresc riscul de cancer mamar. Prin urmare, având în vedere că nu avem niciun beneficiu deosebit, cel mai prudent este să nu folosim aceste suplimente.
O ultimă problemă legată de soia este pentru pacientele care iau medicamente din categoria modulatorilor selectivi ai receptorilor estrogenici, dintre care cel mai cunoscut medicament este tamoxifenul.
Tamoxifenul se leagă de receptorii pentru estrogen și astfel împiedică acțiunea estrogenului uman. Fitoestrogenii acționează în mod similar, adică și ei se leagă de receptorii pentru estrogen și împiedică acțiunea estrogenului uman. Din acest motiv, s-a pus problema dacă nu cumva fitoestrogenii pot să scadă eficiența tamoxifenului.
Studii preliminare arată că tamoxifenul și fitoestrogenii tind să acționeze sinergic, adică se ajută unul pe altul, nu se concurează. Dar având în vedere că nu eixstă încă un consens legat de cantitatea de soia care poate fi consumată în siguranță în timp ce suntem pe tratament cu tamoxifen, cel mai corect lucru ar fi să păstrăm consumul prudent, menționat anterior, adică să nu depășim 3 porții de soia pe zi.
În concluzie, consumul moderat de soia, dacă vine vorba de produsele din planta integrală și nu de suplimente este unul recomandat, care poate veni cu diferite beneficii. Dar aș vrea să țineti cont că majoritatea persoanelor din studii la care s-a văzut beneficiu din consumul produselor de soia, aveau în general un stil de a mânca mai sănătos. Așa că aș vrea să nu vă bazați pe faptul că ați introdus un aliment sau ați scos un aliment, și să vă gândiți mult mai mult la stilul vostru de a mânca, în general.
Bibliografie
1.https://www.aicr.org/cancer-prevention/food-facts/soy/
2.https://www.nccn.org/professionals/physician_gls/pdf/survivorship.pdf
