Alimentația în cancer – Scăderea involuntară în greutate
M-am gândit să încep o serie informativă despre diferitele probleme care pot apărea din punct de vedere alimentar, dacă sunteţi un pacient cu cancer.
Definiţia pacientului cu cancer
Când vorbim despre pacientul cu cancer, ne referim la o persoană care a primit un diagnostic clar de boală, a început sau aşteaptă să înceapă un tratament pentru cancer sau este în timpul unui tratament paliativ.
Nu intră în definţia noastră şi nu discutăm aici nevoile persoanei care a terminat tratamentul şi este considerată vindecată.
Chiar şi așa, denumirea de pacient cu cancer este una foarte generală, pentru că include întreg parcursul persoanei, cu toate formele de tratament posibile şi în toate stadiile bolii. Subliniez faptul că, doar pentru că cineva are cancer nu înseamnă că va avea aceleaşi probleme şi aceleaşi nevoi.
Scăderea involuntară în greutate
O să discut despre scăderea în greutate ca problemă a pacientului cu cancer. Dar vreau să fie clar că scăderea în greutate nu e un lucru rău pentru absolut orice pacient cu cancer şi nu e un lucru contraindicat în mod absolut.
Voi vorbi aici despre scăderea involuntară în greutate, atunci când kilogramele dispar fără să faci ceva în acest sens. Această formă de scădere în greutate este cea mai des întâlnită problemă de alimentaţie a pacientului cu cancer şi cea mai grea de rezolvat.
Deci de aici încolo, de câte ori vorbesc de scăderea în greutate este vorba de scăderea involuntară.
Termenii pe care o să îi auziţi de la medici, în afară de scăderea în greutate, pot fi malnutriţie sau caşexie.
Ele sunt similare dar nu reprezintă chiar acelaşi lucru.
Scăderea în greutate este un termen general, poate fi folosit oricând şi nu indică neapărat vreo problemă.
Malnutriţia şi caşexia sunt termeni medicali, ei indică o problemă. Sincer, definiţia lor este încă foarte dezbătută în lumea medicală. Dar sunt câteva lucruri clare şi pe care este important să le înţelegeţi.
Malnutriţia pacientului cu cancer nu este doar o scădere în greutate sub nivelul considerat normal de kilograme. NU. Scăderea în greutate la pacientul cu cancer se combină cu scăderea masei musculare şi cu modificări metabolice ce pot fi influenţate de boală sau de tratament. Din cauza acestor modificări, adesea scăderea în greutate a pacientului cu cancer nu este complet reversibilă. Acesta este motivul pentru care încercăm, pe cât posibil, să nu ajungem să scădem în greutate în timpul tratamentului.
Câte kilograme pot să pierd înainte să îmi fac griji?
Trebuie să fim foarte atenţi la scăderea care atinge sau depăşeşte 5% din greutatea dumneavoastră. Ţineţi cont că genul acesta de pierderi în greutate se întâmplă într-o perioadă relativ scurtă, de câteva săptămâni până la câteva luni.
Cum vă calculaţi procentul de kilograme pierdute?
Exemplu: Dacă de obicei aveam 70kg, dar de 3 săptămâni, de când am început chimioterapia am ajuns la 66kg, deci am pierdut 4kg, atunci am pierdut 5,7% din greutatea totală.
Aportul alimentar
De asemenea, este important să vă uitaţi la cât mâncaţi acum şi să comparaţi cu cât mâncaţi când nu aveaţi nicio problemă. Dacă vedeţi sau vă zice familia şi apropiaţii că mâncaţi mult mai puţin decât normalul dumneavoastră şi treaba asta durează mai mult de o săptămână, deja este o problemă.
Ţineţi cont că pe lângă faptul că slăbiţi în kilograme, în funcţie şi de stadiul bolii şi de tratament, foarte probabil pierdeţi din masa musculară.
Motivele scăderii în greutate sunt multe şi nu este obligatoriu să fie doar un singur motiv. Dacă observaţi problema, discutaţi cu medicul dumneavoastră curant şi cu un dietetician.
Pentru că scăderea în greutate este atât de des întâlnită la pacienţii cu cancer, foarte multă lume, inclusiv din personalul care lucrează în sănătate, o consideră normală şi nu intervine.
Cauzele scăderii în greutate
În primul rând trebuie văzut de ce a apărut scăderea în greutate. Cum se prezintă pacientul:
- Mănâncă şi scade în greutate? Sau NU mănâncă şi scade în greutate?
- Ar putea în teorie mânca, dar NU simte că îi trebuie? Sau simte poftă dar când începe să mănânce simte că s-a săturat rapid?
- Are pacientul probleme cu dinţii? Saliva a devenit groasă, vâscoasă şi e greu de înghiţit? Au apărut afte în gură sau ulceraţii? A apărut greaţa sau vărsăturile? Diaree sau constipaţie?
- Mănâncă pe gură sau pe tubul de gastrostomă?
- Are tubul digestiv intact sau boala şi tratamentul i-au afectat gura, stomacul sau intestinul subţire sau pe cel gros?
Toate acestea pot să ducă într-un fel sau altul la scădere în greutate. Şi dacă anumite modificări metabolice date de boală nu le putem combate, problemele de mai sus le putem îmbunătăţi.
Cancerul avansat şi scăderea în greutate
Mai ales dacă aveţi o boală avansată trebuie să luptaţi pentru a păstra greutatea. De ce? Pentru că atunci când vorbim de cineva cu o boală avansată, o greutate sub normal şi scăderea semnificativă în greutate au influenţă asupra supravieţuirii. Adică cu căt reuşim să păstrăm greutatea, cu atât supravieţuirea creşte, omul trăieşte mai mult.
Sarcopenia (pierderea masei musculare)
Următorul lucru important, după numărul de kilograme, este masa musculară. De ce? Pentru că trăim într-o perioadă în care foarte multă lume are multe kilograme, de multe ori, mult peste normal pentru înălţimea lor. Şi tocmai pentru că dacă cineva vine la medicul oncolog şi are 100 kg, adesea nu se va lua în seamă că slăbeşte decât când a ajuns să slăbească foarte mult.
Însă înainte să scadă chiar şi 1 kg, persoana aceea poate să aibă deja o problemă – să aibă puţină masă musculară faţă de numărul total de kilograme.
Evident că aceeaşi problemă a lipsei masei musculare poate să existe şi la persoanele slabe, doar că la acestea lumea ia mai repede în seamă dacă scad în greutate.
De ce ne interesează câţi muşchi are omul când el are probleme mai serioase, cum ar fi cancerul?
Pentru că scăderea masei musculare contribuie la scăderea calităţii vieţii în general pentru pacient, la pierderea capacităţii lui de a desfăşura activităţile fizice obişnuite într-un mod normal, îşi poate pierde independenţa şi îi afectează inclusiv capacitatea de a tolera tratamentul.
Studiile ne-au aratat că scăderea masei musculare este factorul principal din malnutriţie care contribuie la complicaţii post intervenţii chirurgicale, la apariţia toxicităţii în timpul chimioterapiei şi de multe ori, la deces.
Prin urmare, în timpul tratamentului pentru cancer, înainte de orice discuţie despre ce alimente să alegem, trebuie să putem să mâncăm, să ne păstrăm greutatea şi să ne păstrăm masa musculară.
Sper că informaţia v-a fost folositoare şi ţineţi minte că menţinerea greutăţii şi a masei musculare are legătură cu supravieţuirea, cu menţinerea independenţei şi cu rezistenţa la tratament.
Video – combaterea malnutriției
Biografie:
- ESPEN expert group recommendations for action against cancer-related malnutrition https://www.espen.org/files/ESPEN-Guidelines/PIIS0261561417302285.pdf
- ESPEN guidelines on nutrition in cancer patients https://www.espen.org/files/ESPEN-Guidelines/ESPEN_guidelines_on_nutrition_in_cancer_patients.pdf