Poți într-adevăr „Înfometa” cancerul? Adevărul despre Dietă și Tumori

Mulți pacienți mă întreabă: „Cum pot să înfometez cancerul?”, “Cum să nu dau de mâncare celulei tumorale?” sau „Cum pot să fac să nu îi ofer celulei tumorale nutrienții de care are nevoie?”

Există numeroase teorii promovate online, adesea de influenceri fără vreo calificare, despre cum am putea opri dezvoltarea cancerului prin dietă. Însă întrebarea esențială este: există vreo bază științifică pentru aceste idei? În continuare, vom discuta despre strategiile dietetice cu fundament științific care ar putea avea un impact asupra cancerului. Vom analiza rolul zahărului, dietele sărace în carbohidrați și grăsimi, posturile intermitente, restricția calorică și modificările de proteine și aminoacizi.

1. Cancerul nu este o singură boală

Primul lucru esențial de înțeles este că termenul „cancer” acoperă sute de boli diferite. Deși toate formele de cancer împărtășesc anumite caracteristici comune, precum:

1. Creșterea necontrolată a celulelor.
2. Lipsa apoptozei (moartea celulară programată), ceea ce le face „nemuritoare”.
3. Capacitatea de metastazare (deplasarea în alte țesuturi).

În ciuda existenței  acestor caracteristici comune ale celulelor tumorale, tumorile în sine sunt foarte diferite între ele, prin urmare și ceea ce folosesc ele ca sursă de energie poate fi distinct – pentru că celulele canceroase dobândesc preferințe metabolice diverse, în funcție de țesutul lor de origine, de modificările genetice apărute și  de gradul de interacțiune cu hormoni și alti metaboliți sistemici. Aceste adaptări sprijină cererea crescută de nutrienți necesară pentru creșterea și proliferarea celulară. Prin urmare, fiecare tip de cancer are particularități metabolice unice. Din acest motiv, nu există o soluție universală pentru „înfundarea/oprirea” sursei de energie a tuturor celulelor tumorale.

O să discutăm, așa cum am zis, pe rând, ideile care au sens, ca să înțelegeți că dieta anti-cancer trebuie gândită foarte specific.

2. Zahărul și cancerul – realitate vs. mit

O idee foarte populară este că eliminarea zahărului din dietă ar înfometa celulele tumorale. Carbohidrații (zaharurile) sunt descompuși prin hidroliză în timpul digestiei, fiind transformați în monozaharide. În cele din urmă, majoritatea carbohidraților sunt convertiți în glucoză, deoarece aceasta reprezintă principala sursă de energie pentru toate celulele din organism, atât pentru cele sănătoase cât și pentru cele tumorale. Pe scurt, organismul uman funcționează ca o „mașină” al cărei combustibil preferat este glucoza. Atât celulele sănătoase, cât și cele canceroase folosesc glucoza pentru a produce energie.

Celulele noastre pot genera energie din glucoză în două moduri:

• În prezența oxigenului – 1 moleculă de glucoză produce aproximativ 30 molecule de ATP (adenozintrifosfat, sursa de energie celulară).
• În absența oxigenului – 1 moleculă de glucoză produce doar 2 molecule de ATP.

Otto Warburg a observat că celulele canceroase folosesc predominant acest mecanism ineficient de producție a energiei, ceea ce le face să consume mai multă glucoză. Glucoza nu provine doar din zahărul rafinat sau din dulciurile procesate, ci și din alți carbohidrați din alimentație. În plus, organismul o poate sintetiza în ficat printr-un proces numit gluconeogeneză – producerea de glucoză din alte surse, precum proteine sau grăsimi.

Prin urmare, eliminarea zahărului rafinat sau a dulciurilor din dietă nu va împiedica organismul să producă glucoză, iar celulele – inclusiv cele tumorale – vor continua să o utilizeze. Celulele canceroase nu fac diferența între glucoza provenită din deserturi și cea obținută din alimente sănătoase, precum legume sau cereale integrale.

Deși reducerea consumului de zahăr rafinat este benefică pentru sănătate, aceasta nu „înfo­metează” cancerul și nu reprezintă o strategie eficientă împotriva bolii.

3. Dieta ketogenică (keto) și cancerul

În mod firesc, s-a ridicat întrebarea: „Dacă eliminarea zahărului nu este suficientă, ce se întâmplă dacă eliminăm complet toți carbohidrații, inclusiv legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele?” Această întrebare a stat la baza dezvoltării și promovării dietei ketogenice (cunoscută și sub denumirea de dietă keto), o strategie alimentară bazată pe reducerea drastică a carbohidraților și înlocuirea lor cu grăsimi, cu scopul de a modifica sursa principală de energie a organismului.

Dieta ketogenică elimină aproape complet carbohidrații și forțează organismul să producă corpi cetonici ca sursă de energie. Acest regim a fost testat mai ales în cancerele cerebrale, deoarece creierul consumă cantități mari de glucoză, dar poate folosi și corpii cetonici. Deși există un raționament științific în spatele acestei abordări, studiile realizate până acum nu au arătat rezultate spectaculoase. Prin urmare, dieta keto nu este recomandată ca strategie standard în tratamentul oncologic.

4. Restricția calorică și postul intermitent

Desigur, având în vedere că restricția zahărului sau a carbohidraților nu a oferit rezultate spectaculoase, s-a ridicat o nouă întrebare: „Ce s-ar întâmpla dacă reducem semnificativ aportul total de energie sau chiar dacă nu consumăm deloc alimente pentru o anumită perioadă?”

S-a investigat și impactul restricției calorice asupra cancerului, fie prin scăderea aportului total de calorii, fie prin metode precum:

• Post intermitent – alternarea perioadelor de hrănire cu perioade fără aport alimentar.
• Diete care mimează postul – diete hipocalorice, cu zile de aport sub 500 kcal/zi.

Pentru mai multe detalii puteti vizita postarea de aici.

Aceste abordări sunt promițătoare în anumite tipuri de cancer, dar trebuie aplicate doar în cadrul studiilor clinice și sub supraveghere medicală. Pacienții oncologici nu ar trebui să urmeze perioade lungi de post negru fără îndrumare specializată, deoarece malnutriția poate agrava starea generală de sănătate.

5. Dieta săracă în grăsimi

Reducerea aportului de grăsimi a fost studiată în special la femeile cu cancer mamar, mai ales în cazul tumorilor triplu negative, unde s-a observat un posibil beneficiu. La bărbații cu cancer de prostată, cu toate că sunt motive să credem că reducerea  cantității de grăsime ar putea fi benefică, studiile sunt încă neconcludente. Dacă ești pacient oncologic și ai un tip de cancer pentru care dieta săracă în grăsimi ar putea fi benefică, poți încerca această strategie, dar doar dacă te simți bine, nu ai slăbit excesiv și nu suferi de malnutriție.

6. Reducerea proteinelor și a unor aminoacizi

În anumite tipuri de cancer (precum tumorile cerebrale sau mamare), s-a studiat și impactul restricției unor aminoacizi esențiali, precum serina și glicina. Cu toate acestea, această strategie este încă în fază experimentală și nu există suficiente dovezi pentru a o recomanda în afara studiilor clinice.

Concluzii

Metabolismul cancerului este extrem de complex și variază în funcție de tipul tumorii, mutațiile genetice și interacțiunea cu organismul. Este puțin probabil să existe vreodată o singură dietă care să funcționeze pentru toate tipurile de cancer. Cei care promovează o soluție dietetică unică, „miraculoasă” pentru cancer fie nu cunosc realitatea științifică, fie încearcă să inducă în eroare publicul.

Ce este cel mai important de reținut?

• Malnutriția este cea mai frecventă problemă alimentară la pacienții oncologici și poate avea efecte negative asupra tratamentului, supraviețuirii și calității vieții.
• Restricțiile alimentare severe pot fi periculoase și trebuie aplicate doar sub supraveghere medicală.
• O dietă echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui pacient, este esențială pentru menținerea masei musculare, reducerea inflamației și susținerea organismului în lupta cu boala.

Ține cont că celulele tumorale nu trebuie să supraviețuiască toate pentru ca boala să recidiveze, în schimb, celulele sănătoase trebuie protejate și hrănite pentru a funcționa optim!!! Prioritatea trebuie să fie întotdeauna menținerea unei stări de sănătate cât mai bune în timpul și după tratamentul oncologic.

Dr Irina Mateieș

Bibliografie

1. Federico Bozzetti. Calorie restriction in cancer patients undergoing chemotherapy: Facts, phantasy or misunderstanding. Clinical Nutrition 41 (2022) 1316 – 1319
2. Taylor, S.R. et al. Developing dietary interventions as therapy for cancer. Nat Rev Cancer 22, 452–466 (2022). https://doi.org/10.1038/s41568-022-00485-y
3. Martin L et al. Diagnostic criteria for the classification of cancer-associated weight loss. J Clin Oncol 2015 Jan 1;33(1):90e9. https://doi.org/10.1200/JCO.2014.56.1894.
4. Martin L et al. Diagnostic criteria for cancer cachexia: reduced food intake and inflammation predict weight loss and survival in an international, multicohort analysis. J Cachexia Sarcopenia Muscle 2021 Oct;12(5):1189e202. https://doi.org/10.1002/jcsm.12756.
5. Arends J et al. ESPEN guidelines on nutrition in cancer patients. Clin Nutr 2017 Feb;36(1): 11- 48. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2016.07.015.
6. Caccialanza R, AIOM-SINPEFAVO Working Group. To fast, or not to fast before chemotherapy, that is the question. BMC Cancer 2018 Mar 27;18(1):337. https://doi.org/10.1186/s12885-018-4245-5.
7. Bozzetti F. Forcing the vicious circle: sarcopenia increases toxicity, decreases response to chemotherapy and worsens with chemotherapy. Ann Oncol 2017 Sep 1;28(9):2107-18. https://doi.org/10.1093/annonc/mdx271.
8. Bargetzi L et al.Nutritional support during the hospital stay reduces mortality in patients with different types of cancers: secondary analysis of a prospective randomized trial. Ann Oncol 2021 Aug;32(8):1025e33. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2021.05.793 .