Este sucul de sfeclă anticancerigen?

Nu există pacient care să îmi treacă pragul și care să nu îmi spună că folosește suc de sfeclă, de obicei într-o rețetă cu măr și cu morcov, toate stoarse și, în mod obligatoriu, într-o cantitate mare, care să depășească 1 litru pe zi. Sincer sunt chiar curioasă să știu de unde a plecat toată povestea cu sucul de sfeclă.

Până acum, pacienții mei mi-au spus că îl folosesc pentru a combate cancerul sau pentru a-și crește cantitatea de fier din sânge sau pentru a crește numărul de globule roșii.

În continuare, o să vedem ce poate să facă și ce nu poate să facă, de-adevăratelea, sucul de sfeclă și dacă este într-adevăr cazul să ne străduim să îl bem.

Eu am aflat prima oară despre sucul de sfeclă în contextul utilității lui pentru creșterea capacității cardiace, prin prezența oxidului nitric în cantități foarte mari.

Din nou trebuie să apelăm la puțină chimie.

Sucul de sfeclă conține nitrați în cantități mari. Nitrații odată ce ajung în corpul nostru sunt transformați în nitriți, iar acestia, într-un final, sunt transformați în oxid nitric. 

Oxidul nitric este o substanță cu efect vasodilatator, ceea ce înseamnă că, atunci când îl consumăm, duce la scăderea tensiunii arteriale și la creșterea cantității de oxigen și de alți nutrienți care sunt transportați către masa musculară.

Problema cu aportul de nitrați este că, pe lângă beneficiile cardiovasculare și posibila creștere a performanței sportive, poate să vină la pachet și cu un anumit risc.  Aportul de nitrați, în cantități mai mari, poate să ducă și la formarea unor sunstanțe, cum ar fi nitrozoaminele sau alți compuși din categoria nitrozo, care, din păcate, pot să aibă un efect cancerigen.

Prin urmare, ingestia unor cantități anormal de mari de nitrați poate să ducă la creșterea compușilor nitrozo, în corpul nostru. Nu ne este foarte clar care este  cantitatea de nitrați pe care putem să o mâncăm în siguranță, înainte să apară mult prea mulți compuși de genul nitrozoaminelor în timpul digestiei. Știm sigur că vrem să evităm nitrații care sunt adaugați în carne, în produsele ultraprocesate. Se pare că atunci când nitrații vin din plante, riscul de producere a unor compuși nitrozo este minim. Dar cel mai prudent ar fi să consumăm cantități moderate de nitrați și nu să ajungem la litri întregi de suc de sfeclă pe zi.

Deci ce știm cu adevărat despre ce face și ce nu face sucul de sfeclă?

Stim despre sucul de sfeclă că poate să crească performanța sportivă prin diferite mecanisme. Deci, dacă aș vrea să mă antrenez pentru, să zicem, un cross de 5 km, dacă m-aș apuca să beau în perioada de antrenament, de dinaintea competiției, suc de sfeclă în fiecare zi, s-ar putea chiar și să îmi folosească.

S-a observat, de asemenea, că sucul de sfeclă  poate avea efect și asupra tensiunii arteriale, adică să producă scăderea hipertensiunii. Din păcate, nu avem studii de lungă durată și nu știm cât timp poate să dureze acest efect al sucului de sfeclă.

Sucul de sfeclă NU este o sursă majoră de fier, așa cum mi-au spus mulți dintre pacienții mei. Prin urmare, consumul crescut de suc de sfeclă nici nu o să crească cantitatea de fier din sânge și nici nu o să crească cantitatea de globule roșii. Dacă vedeți că sunteți anemici, în primul rând discutați cu medicul dumneavoastră ca să înțelegeți mecanismul prin care a apărut anemia.  Nu orice anemie se datorează unei lipse de fier. Dacă totuși constatați că anemia în cazul vostru este bazată pe lipsa de fier, în primul rând o să aveți de luat suplimente de la farmacie și apoi sigur vă puteți și îndrepta către o dietă care, într-adevăr, să aibă fier în cantitate mai mare.

NU avem niciun studiu semnificativ care să arate că sucul de sfeclă cumva ar combate  cancerul. Prin urmare, nu are niciun sens să beți litri întregi de suc de sfeclă pe zi, cu scopul de a omorî celulele tumorale.

Dacă totuși vreți să beți suc de sfeclă, încercați să aveți în dieta voastră și mai multe plante care să conțină vitamina C. De ce vitamina C? Pentru că vitamina C prezentă în alimentație combate apariția produșilor cu potențial cancerigen, despre care am vorbit, și anume nitrozoamine și alți compuși nitrozo. Din nou soluția este să adăugăm mai multe plante în alimentație și nu cumva să ne apucăm să luăm  și suplimente de vitamina C, în timp ce creștem litri de suc de sfeclă.

Dacă vă place sfecla roșie, puteți să o mâncași și așa cum este sau să o gătiți, nu trebuie neapărat să o stoarceți.

Iar dacă aveți hipertensiune arterială și vreți să creșteți oxidul nitric din alimentația voastră, în dorința de a scădea tensiunea, puteți să faceți și alte alegeri alimentare, nu neapărat să consumați litri întregi de suc de sfeclă.

Avem foarte multe opțiuni alimentare care să aducă cantitatea de oxid nitric, necesară sănătății inimii și care au, la rândul lor, și multe alte beneficii.

De exemplu – sfecla, spanacul, rucola, țelina, salata verde – conțin cam 250mgr nitrati/100 gr de produs, în vreme ce – varza chinezească, andivele, feniculul, prazul și pătrunjelul conțin între 100 și 250mgr nitrati/100 gr de produs. Știm din studiile în care s-au urmărit beneficiile cardiovasculare ale consumului de sfeclă, că doza care a fost folosită, a fost între 300 și 500mgr de nitrați, în alimentația zilnică. Prin urmare vedem că ar fi foarte simplu printr-o dietă variată și bogată în legume și verdețuri să obținem nitrații de care avem nevoie fără consum de suc de sfeclă. Din nou, ce alegeri alimentare facem în general, ce stil de alimentație avem, contează mai mult, decât să ne agățam de un singur aliment pe care să îl consumăm în mod obsesiv.