Dieta în cancerul de pancreas

Cancerul de pancreas este una dintre bolile oncologice care se asociază cu foarte multe dificultăți legate de alimentație și digestie. Diferitele etape de tratament contribuie în plus la aceste probleme și astăzi vom discuta despre ce probleme și ce soluții avem în timpul chimioterapiei și radioterapiei, prercum și după intervenția chirurgicală.

Un aspect esențial de reținut este că malnutriția și pierderea de masă musculară sunt frecvent întâlnite în cancerul de pancreas și că uneori aceste două probleme pot să contribuie semnificativ la scurtarea vieții, prin urmare este foarte important să prevenim, pe cât posibil, apariția lor.

Cancerul de pancreas poate să fie de mai multe feluri. În plus, fiecare tip de cancer vine cu anumite caracteristici care pot inflența și problemele legate de alimentație și digestie. Azi voi discuta doar despre cancerul de pancreas numit adenocarcinom, care este cel mai frecvent tip de cancer de pancreas.

Ce crește riscul de cancer de pancreas?

Care sunt factorii de risc – deci ce anume contribuie la apariția cancerului de pancreas:  istoricul familial de cancer, fumatul, obezitatea și, în particular, țesutul adipos depus la nivel abdominal, pancreatita cronică, diabetul, consumul mare de alcool și o dietă cu conținut crescut de grăsimi saturate, carne procesată, carne roșie și băuturi cu conținut crescut de fructoză în exces.

Care sunt metodele de tratament și cum influențează acestea modul în care ne hrănim?

Pe de o parte, tratamentul poate presupune terapie sistemică. Numim terapie sistemică orice tratament care nu acționează într-un singur loc, iar în această categorie se încadrează: chimioterapia, terapia țintită și imunoterapia. Este important să ții cont de faptul că există posibilitatea combinării mai multor substanțe, în același timp, în contextul tratamentului.

De asemenea, trebuie să ții cont și de faptul că aproape toate terapiile sistemice se asociază cu anorexie, adică cu scăderea poftei de mâncare. Acest lucru este foarte important, pentru că mulți pacienți îmi spun că dacă nu simt poftă de mâncare sau cheful, senzația de foame, atunci nu mănâncă. În mod normal, acesta ar fi un comportament corect, dar când știm că tratamentul modifică capacitatea noastră de a identifica în mod adecvat nevoia de a mânca, atunci trebuie să acționăm și să mâncăm după un anumit program, adică după un orar prestabilit de masă și nu în funcție de senzația de foame.

În cele ce urmează voi discuta despre anumite probleme nutriționale care apar în cazul substanțelor cel mai des utilizate ca tratament. Nu voi mai menționa anorexia, pentru că am stabilit deja că apare aproape în cazul tuturor substanțelor. Doresc să subliniez faptul că doar pentru că un efect advers este posibil, el NU este obligatoriu.

• Capecitabina se asociază cu afte bucale, grețuri, vărsături, diaree.
• Cisplatinul se asociază cu modificarea gustului alimentelor, grețuri, vărsături, diaree și scăderea nivelelor de sodiu și magneziu, care se poate vedea la analize.
• Oxaliplatinul se asociază cu sensibilitate crescută la orice este rece, modificări ale gustului, grețuri, vărsături și diaree.
• Paclitaxelul se asociază cu afte bucale, grețuri, vărsături și diaree.
• Pembrolizumabul se asociază atât cu diaree, cât și cu constipație, grețuri și vărsături.

O altă opțiune de tratament este radioterapia. Și ea creează anumite probleme specifice care au legatură cu alimentația și digestia.

Dacă zona care trebuie iradiată este zona de corp sau coadă a pancreasului este posibil să fie mai bine dacă mergi la ședințele de radioterapie cu stomacul gol. Cel mai indicat ar fi să întrebi radioterapeutul tău cum ar trebui să te pregătești, pentru a-ți fii foarte clar.

Efectele secundare ale radioterpiei sunt în strânsă legătură cu mărimea zonei care trebuie iradiată, dar cel mai frecvent efect secundar este diareea, urmată de grețuri, vărsături, oboseală, scăderea poftei de mâncare.

Un aspect care poate să apară sau se poate înrăutăți în timpul radioterapiei este deficitul secreției de enzime pancreatice. Vom discuta pe larg în cele ce urmează despre acest aspect.

Nu în ultimul rând, tot ca formă de tratament, se poate recurge și la intervenția chirurgicală. Există mai multe tipuri de operații când vine vorba de cancerul de pancreas. Efectele secundare care țin de alimentație și digestie apar în funcție de ce anume și cât se taie din pancreas. Este foarte important să discuți cu chirurgul, astfel încât să știi exact ce a presupus operația și cum s-a modificat acum anatomia ta, în urma intervenției chirurgicale.

Cea mai cunoscută operație pentru cancerul de pancreas se numește Wipple și constă în tăierea capului de pancreas, a duodenului, a porțiunii distale a stomacului, și, cel mai frecvent, se scoate și vezica biliară. Având în vedere aceste modificări anatomice, este necesar să discutăm ce se poate întampla.

1. În primul rând, trebuie să stabilim ce se întâmplă dacă tăiem din pancreas. Pancreasul are două funcții importante: o funcție exocrină și una endocrină. Funcția exocrină a pancreasului implică producția de enzime pancreatice numite amilază, lipază și protează, care ajută la digestia carbohidraților, proteinelor și grăsimilor din mâncare. Funcția endocrină este legată de hormonii insulină și glucagon, cei doi hormoni având rolul de a regla glicemia (zahărul) din sânge.

Deci, dacă s-a tăiat o parte din pancreas, se poate să avem un deficit de enzime digestive și să digerăm mai greu mâncarea, dar și să absorbim mai greu nutrienții din alimente. De asemenea, dacă s-a tăiat o porțiune din pancreas este posibil ca producția de hormoni care reglează glicemia să fie afectată și astfel să apară diabetul zaharat.

2. Fiindcă se taie și o parte din stomac, în funcție de cât de mult se taie, pot să apară probleme asemănătoare unei gastrectomii parțiale, cum ar fi: reducerea porției de mâncare la o masă, golirea mai lentă a stomacului și, uneori, și simptomul de dumping sau de golire precoce.
3. Foarte frecvent, după o astfel de operație, se poate să apară intoleranța la lactoză, adică să nu mai poți digera bine produsele lactate. Acest lucru nu se aplică în cazul tuturor produselor lactate, mai degrabă fiind vorba despre cele care conțin o cantitate mai mare de lactoză.

În alte variante de intervenții chirurgicale se poate să se scoată pancreasul în întregime și atunci va apărea atât diabetul, cât și lipsa completă a enzimelor pancreatice.

Înainte să abordăm problemele particulare care apar după intervențiile chirgicale, aș dori să menționez că pentru gestionarea problemelor mai simple care țin de alimentație și digestie în timpul terapiei sistemice sau radioterapiei poți să te uiți la videoclipul meu numit „Sfaturi practice pentru efectele secundare din timpul chimioterapiei şi radioterapiei”
Dacă vrei să afli mai multe despre sindromul de dumping sau golire precoce am un material care abordează mai pe larg acest aspect. Îl găsești pe blogul meu: click aici.

Care sunt problemele nutriționale care apar ca urmare a tratamentului chirurgucal?

În primul rând, apare malabsorbția, și anume faptul că nutrienții din mâncare nu se mai pot absorbi la fel de bine. Astfel, ajungem să avem deficite. Malabsorbția poate fi cauzată fie de lipsa sărurilor biliare, pentru că vezica biliară a fost îndepărtată, fie de lipsa enzimelor pancreatice.

Malabsorbția datorată lipsei de enzime pancreatice duce la:

• Balonare, crampe după masă, gaze în exces, inclusiv sub formă de eructații;
• Diaree și scaune grăsoase, când apa din WC poate să pară uleioasă, scaunul poate fi plutitor și se poate să trebuiască să tragi apa de mai multe ori. În plus, materiile fecale pot fi mai deschise la culoare, gălbui și pot avea un miros foarte neplăcut.

Uneori, însă, dacă trebuie să consumi și alte medicamente care au ca efect constipația, ele pot să ascundă faptul că există diaree. În această categorie intră medicamentele de durere sau de greață și este posibil să nu îți dai seama la fel de repede că există probleme de malabsorbiție.

Cu toate acestea, dacă ai fost operat și s-a tăiat o parte din pancreas, chiar dacă nu ai diaree, dar observi celelalte semne pe care le-am enumerat: modificări de scaun și scădere în greutate, ai putea să încerci să iei enzime pancreatice pentru a vedea dacă situația se îmbunătățește.

În al doilea rând, apariția diabetului poate fi o altă problemă post-operatorie. Dacă ești în timpul tratamentului și îți este deja greu să îți menții greutatea, este important să apelezi la un medic de diabet, să te ajute cu medicația necesară și insulină, astfel încât să poți să liberalizezi accesul la orice tip de mâncare și, în același timp, să îți poți controla glicemia eficient.

Sfaturi pentru problemele nutriționale cauzate de tratament

Deoarece scăderea în greutate și malnutriția sunt foarte frecvente în cancerul de pancreas și, pentru că sunt dăunătoare, scopul nostru este să reușim să păstrăm cât mai multe alimente în dietă și să reușim să echilibrăm digestia și absorbția prin administrare de enzime pancreatice.

Cantitatea de enzime are legătură cu cât mâncăm la o masă. Prin urmare, mesele mai consistente necesită mai multe enzime. În plus, doza de enzime utilizată este determinată și de cantitatea de grăsime din felul de mâncare. Dacă este un fel de mâncare care conține mai multă grăsime, ar trebui să luăm o cantitate mai mare de enzime. Bineînțeles că necesarul va varia și în funcție de cât de mare este deficitul de enzime pancreatice al persoanei.

Este destul de greu să se stabilească dozele corecte de enzime și, cel mai probabil, va fi nevoie să apelezi de mai multe ori la un dietetician pentru a ajunge la echilibrul dorit.

Cel mai frecevent mod de abordare a problemei este să începi cu capsule care au doza de 10.000 sau 15.000 unități de lipază pe care să le folosești astfel: 1 capsulă la gustări și între 1 și 3 capsule în cazul meselor mai mari. Prima capsulă se ia cu prima gură de mâncare, iar restul se distribuie pe parcursul mesei.

Din cauza acidității gastrice, este posibil ca enzimele luate pe gură să aibă o eficiență mai redusă și, de cele mai multe ori, trebuie să se asocieze un tip de  medicamente numite inhibitori de pompă de protoni, cum ar fi omeprazolul, pantoprazolul și esomeprazolul.

Este foarte important să înțelegem că scopul nu este să reduc doza de enzime, ci să reușesc să-mi manageriez cât mai bine digestia, astfel încât să previn malnutriția.

În cazul pacienților care nu reușesc să mănânce cât ar avea nevoie și continuă să scadă în greutate, se poate lua în considerare utilizarea de alimente dietetice speciale de la farmacie. Aceste produse speciale pentru maldigestie și malabsorbție se numesc semi-elementale, adică conțin nutrienții în formă hidrolizată și mai ușor de absorbit. Acestea conțin, printre altele, proteine hidrolizate în pepetide și grăsimi sub formă de trigliceride cu lanț mediu.

Dacă este necesară alimentația pe sondă (gastrostomă sau jejunostomă), cel mai plauzibil produsele semi-elementale vor fi cele mai potrivite. În plus, este posibil să fie nevoie de administrare de enzime pancreatice pe tubul de alimentare odată cu alimentația enterală.

Sfaturi nutriționale indicate după tratamentul oncologic

După ce termini tratamentul oncologic și ai o greutate bună și o capacitate de alimentare acceptabilă, poți începe să-ți gestionezi glicemia și prin modificarea alimentației, nu doar cu ajutorul medicației.

Având în vedere ceea ce am discutat, este important pentru persoanele care au terminat tratamentul oncologic să monitorizeze unele analize de sânge, cum ar fi:

• hemoleucograma;
• vitamina B12, acidul folic;
• feritina, fierul, cuprul, zincul, seleniul, magneziul;
• vitamina A, vitamina E (alfa-tocoferol), vitamina D3 (25-hidroxi colecalciferol);
• hemoglobina glicată.

Aceste analize se fac anual, dar dacă există semne că poate fi vorba de un deficit, se fac când este necesar și apoi se repetă la intervale de câteva luni după ce se începe și administrarea de suplimente.

De asemenea, este recomandat să se efectueze evaluarea densității osoase, adică să verifici riscul de osteoporoză. Se face la 2 ani după chirurgie și dacă rezultatul este normal se reface evaluarea la 5 ani. În schimb, dacă rezultatul este modificat, medicul va hotărâ când va recomanda re-evaluarea.

Concluzii

Gestionarea alimentației, digestiei și malnutriției este destul de dificilă pentru pacientul cu cancer de pancreas. Cel mai bine ar fi să discuți și cu un dietetician care să te îndrume în perioadele mai grele.