Chimicale peste tot – mituri și adevăruri pentru sănătatea ta

Dr Irina Mateieș MD/RD

Doamna doctor – „Nu vreau să iau tratamentul pentru boala mea X, prefer să mă tratez natural, fără chimicale.” Sau: „Nu vreau să iau acest medicament, vreau un supliment natural, pentru că m-am săturat de chimicale.” Și tot așa. Aud variații pe această temă săptămânal.

Unele cuvinte creează o aură de sănătate atunci când sunt folosite. În engleză există chiar expresia „health halo” (aura sănătății) pentru astfel de cuvinte. Pe de altă parte, alte cuvinte creează impresia că ceva este nesănătos.

Șarlatanii și cei care răspândesc dezinformare, mai ales în mediul online, folosesc adesea acest truc: folosesc cuvinte care sugerează sănătate pentru a-ți vinde ceva și cuvinte care sugerează pericol pentru a te speria.

Cele mai frecvent folosite greșit în acest mod sunt  cuvintele „chimicale” și „natural”.

Motivul pentru care vreau să discut acest subiect și să-l clarific nu este acela de a face pe cineva să se simtă prost sau vinovat pentru alegerile sale. Vreau doar ca, atunci când alegeți să cumpărați un produs sau să urmați un tratament, să vă simțiți siguri pe voi și pe deciziile voastre. Astfel, evitați să faceți greșeli sau să cheltuiți bani inutil, acolo unde nu este nevoie.

Deci ce-i cu chimicalele astea? 

Totul Este Chimie – O Clarificare Esențială

Unul dintre cele mai greșit înțelese concepte este cel al chimicalelor. Acest lucru se datorează, în mare parte, dezinformării din domeniul sănătății și wellness-ului. Dacă reușim să înțelegem corect acest concept, deja facem un pas important spre o gândire bazată pe știință.

Dacă ai auzit vreodată pe cineva spunând că „evită chimicalele”, ai întâlnit o persoană care nu înțelege cum funcționează realitatea.

Totul este alcătuit din chimicale. Chiar corpul uman ar putea fi privit ca un „sac” de chimicale, casele noastre sunt formate din chimicale, hainele de pe noi, mâncarea (inclusiv cea vândută ca fiind  „naturală”), totul este chimie.

  • Tu însuți – fiecare organ, țesut, celulă, și chiar mesajele dintre celule sunt formate din chimicale.
  • Aerul pe care îl respiri – un amestec chimic de azot, oxigen și dioxid de carbon.
  • Apa pe care o bei – H₂O, o chimicală.
  • Cofeina din cafeaua ta – are formula chimică C₈H₁₀N₄O₂.
  • ADN-ul tău – acid dezoxiribonucleic, o moleculă chimică.
  • Proteinele, grăsimile, carbohidrații, vitaminele și mineralele – toate sunt chimicale.

Dacă există într-o formă fizică, este o chimicală.

Ce este, de fapt, o chimicală?

Mulți oameni folosesc termenul „chimicală” pentru a descrie ceva periculos sau nociv.

  • „Nu vreau să-mi injectez/Nu vreau să iau chimicale

Această percepție este greșită, deoarece tot ceea ce are masă și ocupă spațiu este o chimicală.

Singurele lucruri din univers care nu sunt chimicale sunt lumina și energia. Nu poți trăi într-o lume „fără chimicale” pentru că așa ceva nu există.

Elementele chimice și compușii – Blocurile de construcție ale chimiei

  1. Elementele sunt cele mai simple forme de materie, formate dintr-un singur tip de atom. De exemplu:
    • Hidrogen (H)
    • Oxigen (O)
    • Carbon (C)
    • Aur (Au)
    • Argint (Ag)
    • Cupru (Cu)

Acestea sunt listate în tabelul periodic și au proprietăți unice.

  1. Compușii chimici apar atunci când două sau mai multe elemente se combină, formând o substanță complet nouă, cu proprietăți diferite față de elementele sale componente.

Exemplu: sarea de masă (NaCl)

  • Sodiul (Na) este un metal argintiu care reacționează violent în apă.
  • Clorul (Cl) este un gaz galben-verzui, toxic.
  • Când se combină, formează clorură de sodiu (NaCl) – o substanță complet diferită, utilizată zilnic în alimentație.

Un alt exemplu important este apa (H₂O):

  • Hidrogenul (H₂) este un gaz extrem de inflamabil.
  • Oxigenul (O₂) întreține arderea.
  • Dar împreună, formează apa – o substanță vitală pentru viață.

Acesta este un aspect esențial al chimiei: un compus nu este suma părților sale, ci o substanță distinctă cu proprietăți unice.

Legăturile chimice

Compușii chimici sunt formați cu ajutorul a trei tipuri principale de legături chimice:  legături covalente  (atomii își împart electronii. Exemple: Apa (H₂O), Glucoza (C₆H₁₂O₆), legături ionice – un atom cedează electroni, iar altul îi primește, formând ioni încărcați electric care se atrag reciproc (exemplu sarea de bucătărie (NaCl) și legături de hidrogen (interacțiuni slabe între hidrogen și elemente precum oxigenul sau azotul, esențiale în biologie. Ex: structura ADN-ului este stabilizată de legături de hidrogen)

Denumirile chimice nu trebuie să te sperie

Faptul că un nume sună complex nu spune nimic despre siguranța unei substanțe. De exemplu:

  • Vitamina C – C₆H₈O₆
    • Nume științific: (R)-3,4-dihidroxi-5-((S)-1,2-dihidroxietil)furan-2(5H)-onă
  • Cofeina – C₈H₁₀N₄O₂
    • Nume științific: 1,3,7-trimetil-3,7-dihidro-2H-purin-2,6-dionă

Denumirile chimice urmează reguli stricte stabilite de Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) pentru a asigura precizie. Dar faptul că un nume pare complicat nu înseamnă că substanța este periculoasă. Denumirile de mai sus, pentru cofeina si vitamina C si eu a trebuit sa le caut, pentru altfel habar nu aș fi avut.

Compuși naturali și compuși de sinteză (artificiali)

Uneori, ceea ce îmi spun pacienții, după ce ne lămurim că toate substanțele sunt chimicale, este că ei doresc să folosească doar substanțe naturale și nu unele sintetizate în laborator.

Să fie foarte clar, suplimentele nu sunt mult mai naturale decât un medicament. Niciun comprimat de suplimente nu se culege din copac.

Însă ar fi totuși ceva mai complex de discutat – o substanță poate să fie perfect identică și dacă o extrag direct dintr-o sursă naturală și dacă o sintetizez în laborator (un exemplu – insulina), se poate ca varianta de sinteză să fie diferită (un exemplu – acidul folic față de folații care se găsesc în mâncare).

Apoi se prea poate ca o substanță să aibă efect diferit în funcție de întregul context al administrării. De exemplu – o substanța dintr-o planta poate să devină mai biodisponibilă după ce este extrasă din sursa naturală. Se prea poate să conteze dacă în mâncare o substanță vine la pachet cu multe altele și acestea pot acționa sinergic.

Deci nu de fiecare data când compar o sursă naturală cu una sintetică, rezultatul este același, chiar și atunci când subtanța, în sine, este aceeași.

Ce vreau să zic? De exemplu  – consumul de alimente bogate în vitamina E versus suplimentarea cu vitamina E. Problema nu este că una e naturală și alta nenaturală/chimicală. Însă în natură vitamina E vine din mâncare în doze mici, distribuite de-a lungul zilei și există sub forma a 8 izomeri cu activitați biologice ușor diferite. Suplimentul de vitamina E conține, de obicei, doar alfa-tocoferol și administrarea se va face cu o doză mai mare deodată.

Apoi ar mai fi un aspect – unii compuși existenți în mod natural – de exemplu toxina botulinică, veninul de șarpe sau planta belladonna – pot să fie foarte periculoși. Însă ele au fost studiate și s-a descoperit că aceste lucruri naturale dar otravitoare și posibil mortale, pot fi gestionate în așa fel încât să poată fi folosite în mod util și fară să ne omoare. Și așa am ajuns să avem toxina botulinică folosită pentru boli care afecteaza musculatura. Așa a ajuns veninul de la diferite animale să ne ajute să facem medicamente, dintre care poate primul și cel mai cunoscut este banalul medicament pentru tensiune Captopril și asa am ajuns să extragem atropina din planta otravitoare Belladona.

Interacțiuni

Și un ultim aspect – indiferent dacă o substață este naturală sau este de sinteză ea poate să interacționeze cu alte subtanțe. Menționez lucrul acesta pentru că am fost surprinsă să aud chiar și de la medici expresia – este din plante, nu interacționează cu medicația dvs. Interacțiunile trebuie evaluate individual, indiferent dacă substanța este naturală sau sintetică.

Prin urmare, o substanță nu este neapărat mai bună doar pentru că provine direct din natură. Fiecare caz trebuie analizat individual, ținând cont de substanța în discuție, contextul consumului, doza, durata și scopul utilizării.

Concluzie: Nu te teme de chimie!

  1. Totul este chimie și o denumire lungă nu înseamnă că o substanță este periculoasă.
  2. Produsele „fără chimicale” nu există. Este doar marketing înșelător.
  3. Mediul online este plin de dezinformare. Dacă cineva spune că un produs este „toxic” doar pentru că are un nume complicat, sau pentru că este făcut în laborator, încearcă să te sperie, nu să-ți ofere informații corecte.

Rămâneți informați și dezinformarea nu va avea sorți de izbândă!

Facebook
YouTube
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close