Ce mănânc dacă am cancer de prostată?

Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din lume la bărbați.

Să discutăm întâi despre factorii de risc.

Sigur, există factori de risc care nu sunt modificabili, cum ar fi sexul masculin, etnia, istoricul familial de boală sau vârsta, în sensul că, cu cât un bărbat înaintează în vârstă, cu atât este mai plauzibil să dezvolte cancer de prostată. Însă, pe lângă factorii nemodificabili, avem și unii factori care țin de stilul de viață și pe care îi putem optimiza.

• Obezitatea și supraponderea cresc riscul de cancer de prostată.

• Consumul mare de calciu și de produse lactate poate crește riscul de cancer de prostată.

• Consumul scăzut de alimente care conțin vitamina E și seleniu poate crește riscul de cancer de prostată.

Când vine vorba de alimentație și stil de viață, există un anumit tipar pe care, dacă îl urmăm, putem contribui la prevenția apariției cancerului de prostată și la prevenția recidivei. Așadar, o să discut întâi despre alimentația și stilul de viață pentru prevenția bolii și a recidivei, și apoi o să discut despre alimentația în timpul tratamentului pentru prostată.

În primul rând, dacă vorbim de prevenție, păstrarea unei greutăți normale pentru înălțime și vârstă este foarte importantă. Însă, să nu uităm că ne interesează nu doar greutatea în sine, ci și păstrarea masei musculare.

De ce este importantă păstrarea masei musculare? Pentru că nu neapărat numărul de kilograme este cel mai important, ci prezența unui țesut adipos mai mare decât normalul. Din acest motiv, dacă te gândești să scazi în greutate, te rog să o faci treptat, fără scăderi bruște pe perioade scurte, și să fii în primul rând preocupat de implementarea unor obiceiuri sănătoase care, în timp, să ducă și la scăderea în greutate.

Pe lângă faptul că prezența kilogramelor în plus se asociază cu creșterea riscului de apariție a bolii, luarea în greutate după prostatectomie (adică după operația de îndepărtare a prostatei), mai ales dacă adaosul de kilograme depășește 5% din greutatea inițială, se pare că crește riscul de recidivă a bolii.

Al doilea lucru foarte important este activitatea fizică. Trei ore sau mai mult de activitate fizică pe săptămână, combinație între activitatea aerobă și exerciții de rezistență, pot să ajute la ameliorarea efectelor adverse determinate de terapia hormonală, care face parte din tratamentele pentru cancerul de prostată.

Și ajungem la discuția despre alimentație. Ceea ce contează cel mai mult este să reușești să ai un anumit tipar de alimentație, nu neapărat să cauți alimentul “minune”. Avem unele alimente, și o să le trec în revistă, pentru care există dovezi că ar putea fi importante pentru prevenția bolii sau a recidivei, dar nu avem motive să credem că trebuie să le consumăm în cantități anormal de mari sau că ar fi utile în absența unei diete echilibrate.

O dietă diversificată, cu toate grupele alimentare în moderație, dar cu 2/3 din farfurie ocupată de plante, pare a fi cea mai potrivită. Alege o gamă cât mai variată de legume și fructe, astfel încât să acoperi toate culorile. Dietele bazate în principal pe plante au efect protectiv. Țintim spre 5 porții sau mai mult de legume pe zi (1 porție = ½ cană de legume sau 1 cană de frunze verzi – tip spanac crud, leurdă, măcriș, rucola, ¼ cană de legume uscate, 150 ml suc de legume cu pulpă).

Fibrele din cereale integrale, semințe/nuci/alune, leguminoase, fructe și legume au un efect pozitiv în scăderea riscului de boală. Urmărim să consumăm peste 25 g de fibre pe zi.

Alimente specifice care ar putea aduce beneficii:

• Roșiile: Licopenul din tomate a fost corelat în unele studii cu un risc scăzut de cancer de prostată sau cu încetinirea progresiei bolii. Licopenul are o biodisponibilitate mai mare atunci când gătim roșiile. De asemenea, este bine să știm că licopenul se absoarbe cel mai bine în prezența grăsimilor – adică la roșii ar fi bine să adăugăm puțin ulei, pentru o mai bună absorbție.

• Familia cruciferelor: rucola, broccoli, varză, varză de Bruxelles, conopidă, kale, ridichii, napi, hrean, frunze de muștar, gulie, varză chinezească.

• Familia aliaceelor: diferite tipuri de ceapă, praz, usturoi.

• Soia: există o relație cu scăderea riscului și a progresiei bolii. Însă este vorba de produse neprocesate sau ușor procesate și nu de variantele ultraprocesate din soia sau de suplimentele din soia.

• Ceaiul verde: de unul singur nu a arătat neapărat o scădere a riscului sau a progresiei bolii (ne referim aici strict la cancerul de prostată). Însă, ceaiul verde s-a corelat cu scăderea efectelor negative ale aminelor heterociclice și a arătat o acțiune de creștere a potențialului licopenului și al produselor din soia.
• Fructe: Grapefruitul a apărut a fi corelat cu scăderea riscului de cancer de prostată și cu încetinirea progresiei bolii. Atenție că atât sucul, cât și fructul în sine interacționează cu multe medicamente. De asemenea, cu potențial benefic sunt și rodia și merișoarele.
• Semințele de in măcinate: Au arătat o asociere cu scăderea riscului și a progresiei bolii. Sunt de preferat în varianta măcinată, deoarece atunci când sunt întregi au o biodisponibilitate scăzută și ar putea trece prin intestin nedigerate. Doza recomandată este de 2 linguri de semințe de in măcinate pe zi.

Alimente și nutrienți care se pare că cresc riscul:

• Calciul din lapte și din lactate ar putea fi asociat cu o creștere a riscului de cancer de prostată. Ar fi bine să limităm cantitatea de lactate.
• Stilul de alimentație bogat în grăsimi saturate și grăsimi trans.

Nu avem suplimente care să arate că aduc beneficii fie pentru prevenția apariției cancerului de prostată, fie pentru prevenția recidivei. Avem motive să credem că unele suplimente luate în exces, cum ar fi calciul, vitamina E sau seleniul, pot avea dimpotrivă efecte de creștere a riscului.

Ce putem spune despre alimentație și tratamentul pentru cancer de prostată?

Chirurgia – nu vine cu recomandări particulare legate de alimentație – menține aportul corect de proteine și o dietă diversificată, care să aducă toți nutrienții necesari vindecării postoperatorii.

Radioterapia (RT) – ține cont că iradierea prostatei adesea implică și vezica urinară și părți din intestin – din acest motiv, efectele adverse cele mai des întâlnite în timpul RT sunt diareea și iritarea vezicii urinare. Prin urmare, pe perioada de RT la nivelul prostatei, cel mai adesea este nevoie de o dietă mai săracă în fibre, adică exact contrariul alimentației pentru prevenție, și este importantă hidratarea, deoarece deshidratarea duce la o urină concentrată și, prin urmare, mai acidă, care irită suplimentar vezica.

Tratamentul hormonal (anti-androgenic) recomandat în cancerul de prostată are unele efecte adverse pe termen lung – crește riscul de osteoporoză, scade masa musculară, scade sensibilitatea la insulină, crește colesterolul și crește riscul de anemie prin lipsa de fier.

Prin urmare, pentru a combate aceste potențiale probleme este util:

• Pentru osteoporoză: să faci exerciții fizice cu greutăți și exerciții de rezistență de 2-3 ori pe săptămână. Asigură-te că ai aportul corect de calciu și de vitamina D3.
• Pentru prevenirea sarcopeniei, adică pierderea de masă musculară: este importantă activitatea fizică și aportul corect de proteine.
• Pentru scăderea sensibilității la insulină și creșterea colesterolului: menține o greutate normală, fă activitate fizică, iar alimentația potrivită este aceea recomandată și pentru prevenția recidivei, cu atenție suplimentară să nu ai un exces de carbohidrați simpli (de tipul bomboane, prăjituri, covrigei etc.).
• Pentru prevenirea anemiei feriprive: fii atent să alegi alimente bogate în fier și să monitorizezi valorile fierului, hemoglobinei și eritrocitelor.

Bibliografie:

https://www.wcrf.org/wp-content/uploads/2021/02/prostate-cancer-report.pdf