Alimentația și cancerul la sân
Am primit foarte multe întrebări despre alimentație și cancerul la sân. Atât de la persoane care erau interesate din punct de vedere al prevenției, deci persoane sănătoase, cât și de la persoane care tocmai ce fuseseră diagnosticate cu cancer la sân și urmau să înceapă tratamentul sau care terminaseră tratamentul pentru cancer mamar.
Prin urmare, m-am hotărât să discutăm pe rând despre toate aspectele legate de alimentație și cancerul mamar:
- Factori de risc – în premenopauză și în postmenopauză.
- Alimentația și stilul de viață în perioada de sănptate, cu scop de prevenție
- Alimentația și stilul de viață în timpul tratamentului oncologic
- Alimentația și stilul de viață după terminarea tratamentului
1. Factorii de risc
Sunt reprezentați de toate variabilele care pot crește riscul de apariție a cancerului și sunt de două feluri: nemodificabili și modificabili. Motivul pentru care vreau să discutăm lucrul acesta este ca să înțelegem că nu doar alimentația și nu doar stilul de viață sunt importante în apariția cancerului. De asemenea, vreau să înțelegem că nu putem avea niciodată risc zero de apariție a cancerului, dar, în același timp, putem avea totuși o influență semnificativă asupra riscului prin modificarea unor factori de risc.
a)Factorii de risc nemodificabili sunt acele elemente pe care noi nu le putem controla, nu putem să le schimbăm.
Factorii nemodificabili sunt diferiți în funcție de tipul de cancer despre care discutăm. În cazul cancerului de sân, cel mai important factor nemodificabil și cel mai important factor în general este sexul feminin. Cred că este evident pentru toată lumea că șansele să faci cancer la sân sunt mult, mult mai mari dacă ești femeie decât dacă ești bărbat. Un alt factor nemodificabil important este vârsta. Cu cât înaintăm în vârstă și cu cât trăim mai mult, cu atât sunt șanse mai mari să facem cancer, inclusiv cancer la sân. Tot foarte important este și istoricul familial și bagajul nostru genetic, adică cu cât sunt mai multe persoane în familia noastră care au avut cancer, și în mod specific cancer la sân, cu atât cresc șansele noastre de a avea acest tip de cancer. Tot din categoria factorilor nemodificabili fac parte și menarha, adica momentul în care ne-a venit ciclul și momentul în care am intrat la menopauză. Cu cât perioada acesta este mai mare, deci cu cât ne-a venit ciclul mai devreme și am intrat la menopauză mai târziu, deci cu cât hormonii au avut o mai mare influență asupra vieții noastre, cu atât șansele apariției cancerului la sân sunt mai mari. Toți acești factori sunt foarte importanți, dar din păcate nu avem cum să-i schimbăm.
b)Factorii de risc modificabili sunt acele elemente asupra cărora putem avea influență, pe care le putem schimba.
Aici intră stilul de viață care conține: alimentația, activitatea fizică, somnul, dacă fumăm sau un, dacă bem alcohol sau nu, pentru că acestea sunt zonele în care putem să îmbunătățim, putem să optimizăm cum facem lucrurile.
Ne interesează să discutăm pe momente. Odată să discutăm despre alimentație și stil de viață din perspectiva prevenției, apoi să vedem ce se întâmplă dacă suntem în timpul unui tratament pentru cancer la san, și cum putem să creștem șansele sănătății pe termen lung, după terminarea tratamentului.
2. Prevenția
Când vine vorba de prevenție sunt câțiva factori de risc care țin de stilul de viață pe care îi știm foarte bine și sunt un pic diferiți în premenopauză față de postmenopauza.
În premenopauză, factorii despre care avem cel mai mare nivel de dovadă că ar crește riscul de cancer este consumul de alcool. Și aici intră inclusiv consumul ocazional, adică 1-2 pahare pe săptămână, deci nu trebuie neapărat să fim niște băutori înrăiți. Lipsa activității fizice este o problemă. Deci cu cât facem mai multă activitate fizică, cu atât scade riscul de apariție a cancerului la sân. Un lucru care e diferit între premenopauză și postmenopauză este importanța greutații noastre corporale. În premenopauză kilogramele în plus nu reprezintă un factor de risc, se pare că ar avea chiar un ușor rol protector.
În schimb, odată ce intrăm în postmenopauză, factorii deja discutați, deci consumul de alcool și absența activității fizice, rămân la fel, dar riscul legat de greutatea corporală este diferit. În postmenopauză greutatea crescută, supraponderea, obezitatea cresc riscul apariției cancerului mamar. Și distribuția greutății corporale este importantă. Dacă kilogramele noastre sunt la nivelul abdomenului, deci avem mai mult țesut adipos la nivelul burții, este un factor de risc mai mare decât dacă, de exemplu, avem coapsele mai groase.
Alimente cu efect anticancerigen, cu efect protector
Și ajungem la partea despre care, de fapt, primesc cele mai multe întrebări și anume, factorii alimentari și anumite alimente în sine. Aici discuția este mai complicată, pentru că este foarte, foarte greu să știm exact ce face mărul și ce face para. Studiile legate de alimente, de mâncare sunt notoriu de greu de făcut, pentru că presupune să urmărești foarte mulți oameni, zeci de mii de oameni, pe perioadă foarte lungă, adică 10-20-30 de ani, lucru care este greu de făcut, presupune foarte mulți bani și sunt foarte multe șanse ca ceva să nu iasă bine, având în vedere cât de lungi sunt ele. Însă, chiar dacă este dificil să facem genul acesta de studii, avem totuși suficiente informații încât să știm care alimente au, cel puțin, posibilitatea de a avem rol protector când vine vorba de cancerul de sân. Dar înainte să le enumerez, aș vrea să subliniez că doar pentru că un aliment are potențialul acesta de a oferi protecție, nu înseamnă că trebuie să-l consum în mod obsesiv, să încep să-l storc, să fac sucuri și să mănânc zeci de porții pe zi din alimentul respectiv. Nu. Înseamnă doar că este bine să le știu și să am grijă, de-a lungul săptămânii, să mă întâlnesc cu câte 1 porție pe zi din alimentul respectiv, deci într-un mod echilibrat.
Și care sunt aceste alimente despre care avem suficiente informații că ar merita să ne străduim să intre în alimentația noastră?
- familia de crucifere, care conține varza albă, varza roșie, broccoli, conopida, gulia, ridichile, varza de Bruxelles, varza kale.
- familia de aliacee cu diferitele tipuri de ceapă, praz, usturoi.
- merele, banale, ieftine, le găsim tot timpul anului.
- alimentele de culoare galben, portocalie, adică alimentele cu conținut crescut de carotenoizi, aici intrând morcovii, cartoful dulce
- fructele de pădure, mai ales căpșunii, zmeura, murele, afinele. Și chiar vreau să subliniez această idee, despre faptul că diferite fructe și legume care se găsesc chiar în țara noastră sunt foarte utile și nu este nevoie să apelăm la tot felul de fructe și legume aduse din Asia, Africa, eventual pasteurizate, conservate și aduse pe vapor timp de 3 luni
- frunzele verzi – salată, leurdă, măcriș, rucola, urzici și orice altă formă de frunze verzi.
- nucile
- semințele de in măcinate. De ce măcinate? Pentru că altfel sunt mici și tari și greu de digerat. Însă având în vedere că sunt semințe, dacă vreți să vă macinați o cantitate un pic mai mare, eu cel puțin așa fac, pentru că nu am timp să fac lucrul ăsta, ca să le păstrați pe termen mai lung, odată ce le-ați măcinat, puneți-le într-un borcan cu capac și țineți-le la frigider, ca să nu se oxideze.
- Și aici mă refer la produsele integrale de soia, boabe, păstăi, laptele de soia și tofu.
- ceaiul verde
- condimentele – pătrunjelul, mărarul, rozmarinul, oregano, turmericul (curcuma)
- ciupercile champignon. Și din nou, nu știu de ce sunt foarte la modă tot felul de shiitake, maitake și alte ciuperci venite din țări străine, când putem să avem la îndemână variante foarte ieftine și ușor de găsit și de gătit.
Deci astea ar fi lucrurile care țin de stilul de viață atunci când discutăm de prevenție.
3. Alimentația în timpul tratamentului pentru cancer de sân
În timpul tratamentului oncologic, mai ales perioada de chimioterapie, este o perioadă foarte specială, niciodată nu putem să știm înainte cum o să ne simțim. Este o perioadă în care poate să ne fie greață, să avem vărsături, să avem probleme cu constipația, cu diareea, tot felul de probleme. E posibil să scădem în greutate, lucru pe care nu ni-l dorim, cel puțin nu kilograme multe, în timpul chimioterapiei. Deci practic, perioada de chimioterapie este o perioadă în care vrem să fim în formă, să rezistăm la tratament și atunci în perioada aceasta încercăm să mâncăm ce putem. Dacă avem zile proaste în care mirosurile ne deranjează, gusturile nu sunt ok, nu avem poftă de mâncare , pur și simplu, în zilele acelea putem să alegem orice simțim că putem să mâncăm. Dacă vreți să găsiți informații despre cum să gestionați cele mai frecvente efecte adverse din timpul tratamentului, puteți citi pe larg aici https://irinamateies.ro/efecte-adverse-in-cancer/
Dar trebuie să fim puțin atenți pentru că tratamentul de chimioterapie în cancerul la sân este un pic diferit de ceea ce se întâmplă în alte cancere. Procent semnificativ din femeile care fac tratament pentru cancerul la sân, de fapt, iau în greutate și nu slăbesc, așa cum se întâmplă în alte cancere. Sigur perioada de tratament oncologic nu este o perioadă de ținut diete, dar merită să fim puțin atenți și să nu creștem foarte mult în greutate, în această perioadă, nu de alta, dar va fi foarte greu ulterior sa dăm jos acele kilograme și știm sigur că trebuie să le dăm jos.
Perioada de tratament oncologic este una care, de obicei, induce și menopauza. Dacă nu eram deja la menopauză, vom fi în urma inițierii tratamentului oncologic și în funcție de ce tip de cancer la sân avem există probabilitatea să facem și tratament hormonal a la long și dacă ne apropiam de vârsta de menopauză să trecem direct din tratamentul care a indus menopauza în menopauza normală datorată vârstei.
4. Stilul de viață și alimentația după terminarea tratamentului pentru cancer la sân
La ce trebuie să fim atenți?
Kilogramele, greutatea în plus reprezintă un factor de risc pentru reapariția bolii pe termen lung. Asta nu înseamnă că trebuie să sărim în vreo dietă ciudată, în care să slăbim 10 kilograme în 2 săptămâni, ci înseamnă că trebuie să fim atenți ce stil de a mânca avem și să îmbunătățim lucrurile astfel încât, treptat, să scădem în greutate. Dar această scădere să se bazeze pe țesutul nostru adipos, deci să dispară din grăsimea noastra și nu din masa noastră musculară.
Păstrarea masei musculare, cu cât înaintăm în vârstă, mai ales odată ce am intrat la menopauză, este foarte, foarte importantă.
Și atât tratamentul hormonal pentru cancerul la sân, cât și menopauza în sine reprezintă factori de risc pentru apariția osteoporozei. Osteoporoza este boala care afectează densitatea oaselor noastre și care ne predispune mult mai mult la fracturi, iar noi femeile suntem clar mult mai predispuse la osteoporoză decât bărbații, așa că odată ce intrăm la menopauză, fie că se întâmplă în urma tratamentului oncologic sau în mod natural, ne interesează activitatea fizică care ne ajută să ne păstrăm masa musculară și dacă avem nevoie să slăbim, sa facem lucrul acesta dar cu păstrarea musculaturii noastre.
Aș zice că, din păcate, România este o țară în care foarte mult activitatea fizică este legată de ideea de frumusețe, de a slăbi și foarte des întâlnită numai la persoanele tinere. Dar, din punct de vedere al sănătății noastre, cu cât înaintăm în vârstă, și mai ales odată ce intrăm la menopauză, activitatea fizică ar trebui să existe în viața noastră și nu din punctul acesta de vedere estetic, dacă-mi vine sau nu îmi vine vreo fustă sau vreo rochie, ci pur și simplu din perspectiva sănătății în general dar și pentru că știm că activitatea fizică este un factor de prognostic pozitiv, independent de ceilalți factori.
Ce vrea să însemne asta? Activitatea fizică crește supraviețuirea după terminarea tratamentului pentru cancer la sân.
Din punct de vedere al alimentației, odată ce nu mai suntem în timpul unui tratament oncologic, ceea ce am discutat legat de alimentele din prevenție rămâne valabil și pentru alimentația după terminarea tratamentului.
În concluzie, ne mișcăm, încercăm să nu ne îngrășăm, ne păstrăm masa musculară, nu fumăm, nu bem alcool și avem grijă ce alimente alegem.
